Si nici macar nu e banc....

Eu cu nevasta mea la o nunta. Primesc un servetel cu urmatorul mesaj:
"Daca citesti acest mesaj inseamna ca ai baut deja destul."
Dupa doua ore alt servetel...
"Daca citesti acest mesaj inseamna ca e cazul sa mergem acasa."
Nu imi mai aduc aminte cand...
"Daca nu poti sa citesti acest mesaj, inseamna ca ai deja bagajul la usa si mata te asteapta..."

Cantecul pe care nimeni nu il va canta niciodata...

Tu,
Stingi,
Tamp stii,
Cu degetul aratator lumina,
Eu sper sa vii,
Si ma gandesc, ca tine poate,
Nu i niciuna,
Eu spun,
Prostii,
Si sper ca de vina e luna,
De ar fi, sa vii
M as impartii,
In mii de cioburi, doar la una,

N ai cum, n ai ce, n ai vrea,
Sa mi spui, sa mi dai, ce ai putea
N ai timp, n ai aer, nu faci fața,
Sa mi dai ce cer eu de la viata.
X2

Tu stii,
Tu crezi,
Ca vina i doar a mea,
Nu poti sa pierzi,
Oricat de mult,
As castiga, pariu cu viata ta,
Noi doi,
De suflet goi,
Am aduna fiori,
Si uneori,
Ai intelege de ce eu,
Ma inchin la tine, nu la Dumnezeu.

N ai cum, n ai ce, n ai vrea,
Sa mi spui, sa mi dai, ce ai putea
N ai timp, n ai aer, nu faci fața,
Sa mi dai ce cer eu de la viata.
X2

Si timp,
Mai am,
Cat de o iubire,
Si dor mai dau,
Cat o simtire,
Si ani, si ganduri, si dulceata,
Cat mi amintesc,
De chipul tau,
In ceata,
Si n ai sa mi dai, din fericire,
Decat ce ti cer,
Trup cald,
Cuvinte reci,
Ochi tandri si iubire.

N ai cum, n ai ce, n ai vrea,
Sa mi spui, sa mi dai, ce ai putea
N ai timp, n ai aer, nu faci fața,
Sa mi dai ce cer eu de la viata.
X2

Despre ce nu as fi vrut sa vorbesc astazi

Tentativa de viitor presedinte pigmeu Ponta, aflat in plina campanie erect-orala, ii pupa in pula pe rusi, doar doar nu i-or stinge flacara de la capatul tunelului. Procurorul fara procura si fara macar un caz rezolvat, fost ministru al justitiei facut la apelul bocancilor, cuprins brusc de spaima ca 3500 de petrolisti ar putea sa ii dea cu minus la vot peste trei saptamani, a gasit de cuviinta sa ii sfatuiasca pe adevaratii procurori intr-o chestie pe care, desigur nu doar ca nu o intelege, dar o si da pe la cur. Infractiunea de evaziune fiscala.
Nu conteaza ca plangem pe poala europei ca suntem saraci. Nu conteaza ca ne milogim de fiecare euroi pe la puternicii lumii. Conteaza cele 3500 de voturi. Si spaima ca daca presedinte mue, nimic nu e.
Un rus cracanat si parfumat cu vodca, ameninta ca isi ia matrioska si pleaca. Un viitor presedinte al unei tari, care se vrea coioasa in europa se pisa pe el instantaneu.
2,4 mil de euro(unu la suta) impartit la 3500 de oameni este exact salariul lor pe un an de zile timp suficient sa contruim o alta rafinarie cu restul de bani. Dar pentru Ponta banii astia nu inseamna mare lucru. Cat vre-o doua mini autostrazi deja platite care nu se vor mai construi veci. Cat schimbatul bordurilor in bucuresti pe vre-o doi ani. Cat banii alocati in campanii succesive pentru a il demite pe actualul presedinte. Un fleac zic...
Suntem mandri ca suntem romani!? Daca da, de ce dracu ne alegem conducatori in genunchi?

Amintiri din alte veri ale altor viețî

Un cireș care cireșe,
Puișorii cresc în creșe,
Vrăbiuțe-n stoluri dese,
Doi pisoi umblă pe mese,
Dar nu-i pui de om să-i pese,
Cât... cireșul se cireșe.

Cum nu m-am prins ca s-a dus dracu' vara

Nimic,
Azi nimic.
Gol.
Sec.
Uscat.
Nici un gand, nici o tresarire, nici o emotie, nimic
Cristi se simte indiferent la acasa.
As vrea sa va impartasesc cate ceva despre starea mea de nimic. Despre gandul indiferent. Despre emotia care nu vrea sau nu poate sa vina. Despre cum nu simt eu azi nimic.
Gol, sec, uscat si... nimic.
Cristi se simte INDIFERENT la ACASA
Citesc stiri pe surse. Nici macar un zambet. Nimic. Nimeni nu face nimic haios. Nimeni nu stoarce un zambet. O emotie. De (macar) o lacrima nu imi mai aduc aminte decand nu e cazul.
Si totusi citesc.
Fb-ul ma trimite pe diverse site. Si citesc iar. Recunosc ca printre randuri.
13 de de stiri fake
18 link-uri despre politica si puscariabili
6 despre pisici
1 cactus
11 selfie
Isus se intoarce
43 de cereri de jocuri
Este ziua a 8 dintre prietenii mei pe care nici macar nu ii cunosc. La multi ani!!!
Un copil danseaza de il gasesc dracii. Ma rog, cred ca are o boala ceva de coordonare motrice.
Si cu toate astea nimic. Nici un zambet. Gol, sec, uscat.
Turcescu scufunda antenele. Antenele il scufunda pe Base. Nasul spala pe jos cu ponta. Ponta se scrie cu p mic? Nu conteaza. In Tineretului mor copaci. In copaci stau infipte masini cu SMURD si elicoptere. In Bulgaria nu e smurd dar ieri a fost soare. Si mare. Am intrebat-o. Marea n are nici un gand. Si nici emotii. Ma rog, ultima oara cand am vorbit cu marea era pe vremea cand aveam emotii. Si ganduri. Si eram amandoi mai tineri.
Azi ma simt indiferent la acasa.
Si nici macar nu imi mai aduc aminte cum arata marea.
Capatos, next star, TCDU, hells kitchen, x factor... 1 septembrie intr-o luni.
Septembrie, luni.
Nici o emotie.
Nici un gand.
Nici o tresarire.
Si totusi... Parca mi e dor de mare. De vremea cand eram amandoi mai tineri. Cand ea era albastra si sufletul meu nu atat de negru. Si nici atat de indiferent.

Dumnezeu sunt Eu

Cand are sa iti fie foame, ridica-ti ochii spre cer si cere-i Lui o paine. Cand are sa iti fie sete, pune-te in genunchi si roaga-te sa ploua. Daca nimic din toate astea nu se va intampla, nu fi dezamagit. Oricum aveai o indoiala. Pune mana si ara un ogor, apuca-te si sapa o fantana. Apoi multumeste-i ca in marea lui bunatate ti-a aratat calea. Chiar daca te-a lasat sa mori de foame. Iar cand vei strange in pumn ramasitele mesei tale, nu lui ii vei ramane dator. Nu cerului ii esti dator sa nu risipesti mancarea, ci celui care ai fost inainte sa fii satul. Bunicii lui Dan Negru ca si ai mei dealtfel, ii multumeau lui Dumnezeu pentru painea pe care le a dat-o. Mie dumnezeu nu mi-a dat nici macar un sut in fund. Sa inteleg ca intre timp Dumnezeu s-a pensionat?

Despre cuvantul care nu cuvanta

Am auzit azi, intamplator, despre o discutie filozofica de pe un oarecare blog. N am reusit sa gasesc blogul, deci nici discutia, insa ideea era cam asa; Un cuvant nu poate descrie un obiect, stare sau fapt. Daca spui pom, nu te referi la un pom. Ci la imaginea lui in imaginatia ta. Se pare ca de la ideea asta, a pornit o intreaga dezbatere filozofica.
Mai precis, este vorba despre putere cuvantului de a descrie. De a construi in real, ceea ce mintea umana creeaza in imaginar. De raportul dintre material si abstract.
Cuvantul este imaterial. Pomul este material.
Poate un cuvant se descrie un obiect, o stare sau un fapt? Este cuvantul scris sau rostit suficient de puternic incat sa creeze pomul material si nu doar imaginea lui abstracta?
As putea acum sa spun ca astept de la voi raspunsul dar, nu as fi sincer. Pentru ca, pe mine, nu raspunsul la intrebare ma intereseaza. Ci doar o idee de a voastra pe care sa o pot "combate". Daca as fi curios sa aflu raspunsul corect, as pierde esenta filozofiei. Dezbaterea. Confruntarea de idei. As putea sa primesc o mie de raspunsuri corecte. Nu ar valora toate cat un singur raspuns pe care sa il pot contrazice.
Jumatate dintre noi s-au nascut poeti. Ceilalti au devenit in timp filozofi.
Cand nu esti capabil sa sadesti un pom, iti faci intotdeauna timp sa dezbati despre unul.
Asa cum mi-am facut eu acum. Cuvantul nu face bataturi...